Category Archive

Nu mi-a inspirat niciodată prea multă încredere. În reportajele sale, difuzate de postul Reality, a făcut figură de cabotin. Un scandalagiu justiţiar. Care, odată alungat pe uşă, se strecoară înapoi pe fereastră. Michael Moore. O jumătate de an am ezitat să pierd 2 ore încheiate cu Sicko. Până astăzi. Dar a meritat.

Nu este un documentar spectaculos. Nici măcar nu străluceşte prin realizare. Însă prezintă natural realitatea de coşmar a sistemului asigurărilor de sănătate din Statele Unite. Pe scurt, dintr-o populaţie de 300 de milioane, 50 de milioane de locuitori nu au asigurare. Nu pentru că nu ar dori să beneficieze de ea. Unii, într-adevăr, nu au posibilitatea financiară să încheie o astfel de asigurare. Alţii ar fi dispuşi, dar societăţile de asigurări de sănătate nu îi consideră eligibili. Cu lista afecţiunilor medicale - lista neagră - s-ar putea tapeta o casă.

Sistemul american este integral privat. Încă din 1971. An în care preşedintele Richard Milhous Nixon a lichidat brutal orice control guvernamental asupra sistemului de sănătate. Dispreţul şi cinismul lui Nixon sunt dezvăluite de înregistrările din Biroul Oval. Înregistrări care au dus la demisia preşedintelui paranoic în urma scandalului Watergate. Prezentat de Nixon drept o mare realizare, noul sistem a fost conceput pentru a înghesui profituri imposibil de imaginat în conturile societăţilor de asigurări.

Chiar şi cu poliţa de asigurare în buzunar, societăţile refuză achitarea unor tratamente sau chiar contrazic diagnostice medicale. Când, în sfârşit, asiguratul primeşte aprobare pentru un tratament, costurile nu sunt suportate integral de societăţi. Unul dintre cazurile prezentate de Michael Moore este halucinant: suferind un accident, unui individ i-au fost retezate două degete. A fost pus în situaţia de alege recuperarea unuia singur. Operaţia unuia costa 60000 $, a celuilalt 12000 $. A ales degetul mai “ieftin”.

Alte cazuri amintesc izbitor de realităţile mioritice: când costurile de spitalizare nu mai sunt acoperite de societăţile de asigurări, pacienţii sunt urcaţi în taxiuri, pe cheltuiala spitalelor, şi abandonaţi pe străzi lăturalnice. Ruptura de tendon a unui jucător de golf ar fi necesitat un tratament de 24000 $ în SUA. A preferat Canada. Unde nu a plătit nimic.

Prin tehnica persuasivă a contrastului, Moore prezintă sistemele canadian, britanic şi francez. Lăsând la urmă Cuba, demonizată vreme de jumătate de secol de propaganda americană. O Cubă “diabolică”, dar care a tratat americani. Gratuit. Sistemul gratuit al asigurărilor de sănătate, considerat de sorginte comunistă, se dovedeşte mult mai funcţional. Speranţa de viaţă a canadienilor, britanicilor, francezilor şi chiar a cubanezilor este mai mare decât în Statele Unite.

Bill şi Hillary Clinton (pe scurt, Billary) au încercat să suprime mafia asiguratorilor şi a companiilor farmaceutice. Fără succes. Gura le-a fost închisă. Nu cu ameninţări. Ci cu bani. Hillary figurează pe poziţia a doua în topul membrilor Congresului plătiţi de companiile farmaceutice pentru a tăcea. Sau pentru a desfăşura un lobby intens. Hillary a ales să tacă.

Am rasfoit in treacat romanul lui Gabriel Garcia Marquez. Din “fabulosul” meu salariu am rupt o suma considerabila si l-am cumparat. Sincer, nu am avut timp sa-l citesc. Si nici dispozitie. Imi rezerv placerea pentru concediu. Un concediu lung. Singurul avantaj al meseriei. In schimb, noaptea trecuta mi-am rupt 2 ore si 19 minute din somn ca sa vad filmul. Un film care se incadreaza in categoria dramelor romantice. Nu prea agreez genul. Insa am cedat curiozitatii. Si nu regret.

O dragoste ardenta, obsesiva, impiedicata de diferentele sociale. Deosebiri sociale artificiale: tatal ei - un parvenit. Afacerile cu magari i-au adus o avere considerabila. Comportamentul a ramas cel al unui om primitiv, necioplit. Ea - frumoasa, delicata si timida. El - un bastard sarac, functionar la telegraf. Dragoste la prima vedere. Fermina si Florentino sunt blestemati sa se iubeasca timp de peste o jumatate de secol. Exilata de tatal ei pe un domeniu indepartat al familiei, Fermina revine si se casatoreste cu un medic. Ambii (Fermina si Florentino) supravietuiesc epidemiilor de holera. Adevarata holera este dragostea, de care niciunul nu se vindeca. Fermina se dedica activitatilor casnice si se confrunta cu infidelitatile sotului ei. Florentino se transforma intr-un Casanova. Cuceritorul cauta implinirea, atingerea iubirii autentice prin numarul femeilor care-i cad la picioare. Macinat de suferinte, bucurandu-se de moartea sotului Ferminei, dispretuit si alungat, sfarseste prin a fi, la incheierea unei vieti zbuciumate, impreuna cu fiinta iubita. Nu fara oprelisti, care vin din partea copiilor Ferminei. Asteptata pret de peste jumatate de veac, luna de miere se desfasoara sub steagul negru al holerei. Giovanna Mezzogiorno si Javier Bardem si-au dat proba talentului.

The Man from Earth (2007)
Genul: drama/ sci-fi
Regia: Richard Schenkman
Scenariul: Jerome Bixby
Distributia: David Lee Smith (John Oldman), John Billingsley (Harry), Ellen Crawford (Edith), William Katt (Art), Annika Peterson (Sandy), Richard Riehle (dr. Will Gruber)

Putin popularizat la noi, filmul The Man from Earth reia ideea unui episod mai vechi din arhicunoscutul serial Star Treck. John Oldman, un profesor universitar in varsta de 35 de ani, decide sa abandoneze cariera de succes dupa 10 ani si sa plece spre alte locuri, fara nicio explicatie verosimila. Inainte de plecare, el pune la cale o reuniune cu cercul sau restrans de prieteni si colegi. Presiunile acestora de a afla motivele retragerii premature a colegului lor Oldman duc la o destainuire halucinanta: John este un om de Cro Magnon si are varsta de 14.000 de ani. Buddha, Isus, Van Gogh sunt cateva nume sonore amintite repetat in discutiile purtate la un pahar de whisky. Neimbatranind, John Oldman isi schimba la fiecare 10 ani domiciliul si profesia. Si face tot posibilul sa i se piarda urma.

Unitatea spatiala si temporala a tramei, numarul restrans de personaje, absenta efectelor speciale si sonore impresionante, lipsa crimelor, a lacurilor de sange si a urmaririlor spectaculoase ar putea crea impresia unui film tern, bun ca remediu pentru insomnie. Dimpotriva, filmul este mai pasionant decat un thriller, tensiunea creste gradual si finalul nu poate fi anticipat.

The Man from Earth este o reflectie asupra misterelor umanitatii, asupra religiei si asupra sensului istoriei. Perplexitatea grupului reunit la resedinta profesorului Oldman se transforma intr-o disolutie a certitudinilor sedimentate de milenii si intr-o dezagregare a credintei. Astfel, o ultima reuniune intre prieteni demitizeaza brutal adevaruri considerate apriorice si imuabile, asumate de o umanitate refugiata de mii de ani intr-o dimensiune imaginara.