Cioclul finantelor a lovit IMM-urile cu impozitul forfetar, continuând agresiunea sălbatică asupra veniturilor – impactul bugetar nesemnificativ (aproximativ 67 de milioane €) va antrena o cascadă de falimente. În ciuda asigurărilor date de metalurgistul care, disimulându-si cu stângacie cumplita incompetentă, practică singurele metode pe care le cunoaste: terorismul fiscal si violarea bugetului de stat. S-a ajuns la performanta impozitării pierderilor! James Bovard defineste nivelul taxării si impozitării ca îngenunchere a individului în fata cerintelor financiare ale statului. Un stat care culpabilizează individul dacă nu plăteste taxe si impozite pentru a beneficia de… nimic si îl stigmatizează ca… rău platnic.
Dar statul care îsi neglijează îndatoririle financiare fată de cetătean nu este rău platnic si nu plăteste penalizări; statul nu este niciodată rău platnic. Statul poate recurge la executare silită în cazul neplătii impozitelor, în timp ce individul nu dispune de niciun mijloc de a constrânge statul să-si îndeplinească obligatiile. Executarea silită ca urmare a neplătii taxelor si impozitelor este cea mai înaltă formă de extorcare. Si perfectă, totodată. Pentru că jaful nu poate fi dovedit. Pentru că statul are de partea sa legea creată împotriva individului.
”Dacă vă îndoiti de puterea de constrângere a statului, informati IRS (Internal Revenue Service – fiscul american – n.n.) că nu veti mai plăti statului nicio taxă, pe viată” – notează ironic James Bovard. Presedintele american Grover Cleveland era de părere că, atunci când statul impune taxe mai mari decât necesarul subzistentei sale, practică un jaf crud si încalcă principiile fundamentale ale guvernării într-o societate liberă.
A introduce impozite noi în România subsahariană si a le comasa pe cele existente pentru a le scădea numărul, dar fără a le scădea cuantumul este o sfidare si, de ce nu?, o batjocură. Si reformulez salutul prezidential: ”Mai trăiti? Bineee…”
3 Comentarii
aprilie 29, 2009 la 13:47
Pogonaru asta e de o minte cu Pogea. Sa afirmi ca cei 500 de euro nu baga in faliment o firma mica e cinic, in conditiile in care acea firma are cifra de afaceri sub 12.000 de euro. Adica statul sa-ti ia cel putin 5% din incasari in plus. Propun sa-i taxati firmele lui Pogonaru cu un extra impozit de 5% din cifra de afaceri sa vedem daca ii e indiferent. Pai pentru aproape orice companie de pe planeta plata din senin a unui extra impozit de 5% din cifra de afaceri ar crea probleme foarte mari. Poate ca nu ii baga in faliment (desi pe multi ii va baga, mai ales ca la cei cu rulaje mai mari e vorba de impozit de cateva mii de euro), dar le ia 500 de euro din buzunar micilor intreprinzatori, care oricum au venituri in scadere in perioada asta. Iar in perioada asta nimanui nu-i convine sa-i dispara 500 de euro din buzunar doar pentru ca asa a hotarat Pogea. Si nu e vorba de 500 de euro, ci de INCA 500 de euro pe langa restul impozitelor pe care micii intreprinzatori le suporta acum. Iar multi chiar daca ar putea plati cei 500 de euro vor prefera sa inchida o afacere la limita rentabilitatii si sa lucreze la negru pentru ca statul a dovedit inca odata ca nu merita sa incerci sa fii cinstit pentru ca ti se va da in cap. Somajul va creste foarte mult in urmatoarea perioada, taxele incasate de stat vor fi mai mici si in plus va creste si inflatia pentru ca impozitul trebuie recuperat cumva de intrepinzatori, in principiu prin marirea preturilor (mai ales ca nu vor mai putea deduce nici cheltuielile auto).
mai 17, 2009 la 18:51
As dori sa il intreb pe Dl. Pogea ce parere are despre firmele de productie care, pentru a realiza intr-un timp scurt produsele cerute pe piata, au nevoie sa-si asigure un stoc de materie prima care intotdeauna trebuie innoit. Acest stoc de materie prima vine din import, cu preponderenta. Evident, la fiecare sfarsit de an are loc reevaluarea acestuia, conform legislatiei contabile, luand in considerare cursul valutar BNR impus de Dl. Isarescu, valabil in ultima zi a anului. Dupa reevaluarea stocului (respectiv a datoriei firmei catre furnizorul extern), avem surpriza sa constatam ca piederea financiara realizata este mai mare decat profitul operational realizat de firma. Doresc sa mai adaug ca partenerul extern a facut si o investitie in Romania prin oferirea unui imprumut pe termen lung firmei romane, care, la randul lui, se reevalueaza la cursul valutar din ultima zi a anului. In acest context, de ce este obligata aceasta firma, care si-a platit TVA-ul, impozitul pe salarii, contributiile sociale intotdeauna la timp, fara intarzieri, sa plateasca acest impozit forfetar din moment ce pierderea totala raportata la sfarsit de an se datoreaza in exclusivitate lui Isarescu ? De ce nimeni nu sesizeaza faptul ca Dl. Isarescu creste cursul valutar mult peste asteptari la fiecare sfarsit de an, urmand apoi ca la mijlocul anului sa il reduca pentru ca economia romaneasca totusi nu e chiar asa dezastruoasa cum se vehiculeaza in presa ? Dl Pogea chiar nu poate sa colaboreze cu Dl. Isarescu in vederea ajutarii firmelor sa obtina profit si din reevaluari, prin fixarea cu realism a cursului valutar in ultima zi a anului ? Astfel ati putea incasa impozite pe profit mult mai mari decat bataia asta de joc cu impozitul forfetar care afecteaza numai firmele corecte din aceasta tara.
mai 19, 2009 la 21:40
Permiteți-mi să vă răspund eu: Mugur Isărescu joacă după partitura Clubului de la Roma. Iar execrabilul Pogea, complet nepriceput într-ale economiei, sancționează orice firmă din sectorul primar pentru simplul fapt că ea există. Economia este jefuită masiv pentru că nu vor mai sta mult la putere și trebuie să-și reconstituie conturile secătuite în anii de opoziție. E simplu. Nu există niciun calcul serios. Doar un calcul pragmatic, care vizează propria lor bunăstare.