Înainte de vizita papei Ioan Paul al II-lea în Brazilia, suburbiile capitalei Rio de Janeiro devin tot mai sălbatice şi copleşite de bandele de traficanţi. Poliţia coruptă pactizează cu traficanţii şi se bucură de prosperitatea adusă de taxele de protecţie. De la cel mai mărunt sergent, până la colonel, toţi cad în dulcele păcat al corupţiei. Nimeni nu pare a fi indignat de corupţia generalizată, atât timp cât toţi îşi încasează porţia de bani. Evenimentele se precipită atunci când rapacitatea unor ofiţeri superiori îi privează pe subordonaţi de cota cuvenită.
Securizarea suburbiei în apropierea căreia va înnopta papa Ioan Paul al II-lea (maratonistul lui Dumnezeu) în cursul vizitei în Brazilia aduce în acţiune BOPE, un batalion special al poliţiei militare, de care se tem atât infractorii, cât şi poliţiştii. Deşi numără doar 100 de poliţişti, eficienţa batalionului este indiscutabilă, iar membrii lui sunt absolviţi de suspiciuni şi neîncredere, fiindu-le încredinţate cele mai dificile şi periculoase misiuni.
Temute pentru brutalitatea extremă a intervenţiilor, echipele speciale ale poliţiei militare nu ezită să tortureze suspecţii şi ucid uneori gratuit. Căpitanul Nascimento, comandantul batalionului, tentat să abandoneze poliţia specială la presiunile soţiei sale însărcinate, îşi caută un înlocuitor. În Nascimento se amestecă paradoxal sensibilitatea şi cruzimea, la care se adaugă un cinism greu de egalat; întrebat de un membru al echipei sale cum să procedeze cu un infractor, el îl condamnă sec la moarte: “Trece-l în contul papei!”
3 Comentarii
ianuarie 22, 2009 la 17:22
Desi nu are profunzimea lui “Cidade de deus” , filmul reuseste sa surprinda atat cruzimea, teroarea, sanatjul, promiscuitatea, coruptia, lacomia, cat si prietenia, sentimentul datoriei implinite, sensibilitatea si gingasia. E de vazut.
ianuarie 25, 2009 la 13:35
Bine ați spus “promiscuitate”. Pentru că același om poate fi crud și sensibil în același timp. Poate excesiv de crud și excesiv de egoist…
octombrie 31, 2009 la 12:30
Si totusi dezamagitor… Parca am vazut un film romanesc facut insa in Rio… Ma asteptam la mai mult.