Pentru profesorii din învăţământul preuniversitar a început anul şcolar 2008-2009. Un nou an stropit din belşug cu promisiuni, un nou an care începe sub semnul speranţei. Totodată, un nou an început sub semnul incertitudinii. Pe de o parte, reproşurile vizează programul considerat relativ relaxat al dascălilor, pe de altă parte oficiali ai MECT anunţă triumfalist reducerea programului elevilor, de la ciclul primar până la cel liceal. Logic, eliminarea unor ore din programa şcolară ar duce la diminuarea normei didactice de predare. Ceea ce ar avea drept consecinţă căderea unor posturi şi, implicit, constituirea multor catedre din fragmente. Reieşind un puzzle, mulţi se vor alătura celor care abandonează sistemul de învăţământ şi preferă să reînceapă o viaţă decentă în alte domenii şi mai cu seamă în alte zări.
Dintre toţi colegii mei de facultate, abia 5 au mai rămas devotaţi învăţământului. Cu subsemnatul, 6. Din 25. Însemnând 24%. Sub un sfert din totalul promoţiei. Deficitul de cadre didactice calificate la nivel naţional este de 30%. Şi continuă să crească. Nu este nevoie de prea multe cunoştinţe de psihologie pentru a conştientiza că salariul nestimulativ duce la blazare. Vremurile apostolatului aparţin misionarilor creştinismului timpuriu. Din practicarea meseriei trebuie să trăieşti. Să îţi întreţii familia. Ca în fiecare an, discursurile fumigene ale oficialilor culpabilizează dorinţa de bunăstare a profesorilor. Un profesor trebuie să îşi dedice viaţa educării tinerilor, viitorului. Dar pentru asta trebuie să aibă o viaţă, să nu se gândească la alternative pentru a supravieţui! Dacă profesorul este un servitor al binelui public, al educaţiei, atunci de ce nu ar avea salariul egal cu al unui ministru? Pentru cei ce nu ştiu, cuvântul ministru provine din latinescul minister, care înseamnă… servitor!
Un an plin de satisfacţii personale şi profesionale tuturor dascălilor, de la educator la profesor!
septembrie 1, 2008 la 4:07 pm |
Prietene Călin, cum faci, cum dai, iar sunt nevoită să-ţi dau dreptate ..
De ce ai tu dreptate mereu ? 
)
) Alt rău să nu fie, noi să fim sănătoşi şi vin şi restul pe parcurs, să sperăm….
Să ai SUCCES pe toată linia in noul an şcolar !
Şi eu am predat trei ani, suplinitoare, apoi psiho, şi m-am orientat în cele din urmă spre protecţia copilului … în fine, să dea Dumnezeu, să fie un an şcolar mai bogat în împliniri şi să fie recunoscute meritele dascălilor !
Eu am dat 3 studenţi şi am adus premiul la Literatură în judeţ, numai că primele si felicitările le-au primit onorat şefii
Numai bine şi să ne citim voioşi
Sibilla
septembrie 1, 2008 la 5:37 pm |
Eu vreau să mă fac prof
septembrie 1, 2008 la 8:53 pm |
E o idee proasta?
septembrie 1, 2008 la 11:38 pm |
Agnosticus, sanatate si succes, sa ai numai bucurii in acest an!
septembrie 2, 2008 la 7:08 pm |
@ Corina
Mulţumesc, asemenea, numai urări de bine şi gânduri bune de aici, de la Hunedoara!
@ Sibilla
Dăruirea şi sensibilitatea care te caracterizează te recomandă spre meserii care presupun altruism. Aş fi băgat mâna în foc, după cum scrii, gândeşti şi simţi, că eşti cadru didactic. Nu m-am înşelat decât parţial.
@ Alexandru
Nu-mi place să dau sfaturi. Tot ce pot să-ţi spun e să-ţi urmezi vocaţia, să cântăreşti plusurile şi minusurile unei meserii. Orice decizie ai lua, îţi va afecta viitorul. Depinde de tine dacă va fi în bine sau în rău. Numai de tine.