Legiunea lui Christos – Jesus Camp

Lumea a fost creată acum 6000 de ani – afişează monitorul din fundal. O femeie de o obezitate impresionantă, pastorul penticostal Becky Fischer, de pe care se scurg dizgraţios zeci de kilograme de grăsime, se dezlănţuie într-o tiradă îndreptată împotriva celor leneşi şi… obezi, care nu au voinţa de a posti şi de a renunţa la masa de seară. Auditoriul: copii cu vârste cuprinse între 5 şi 15 ani.

Unele familii penticostale refuză să-şi trimită copiii la şcoală şi preferă să-i educe în spiritul Bibliei. Şcoala, punând accentul pe ştiinţe şi secularizând cunoaşterea, distruge sufletele copiilor. Prin urmare, este un duşman al religiei. Cu o stivă de cărţi religioase lângă ea, o mamă discută cu fiul ei prepuber despre încălzirea globală. Concluzia: încălzirea globală nu există şi nu periclitează viaţa; este doar un subiect inventat de oamenii de ştiinţă şi de politicieni pentru a deturna atenţia de la Dumnezeu.

Documentarul prezintă şi aspecte de un umor involuntar, pe lângă cele central tragicomice. O fetiţă instabilă psihic, pasionată de gimnastica aerobică, este convinsă că în afara credinţei viaţa nu merită trăită. Înfiorător ca o fetiţă care nici nu ştie să-şi şteargă nasul să rostească cuvinte mari, a căror valoare nu o sesizează. La bowling, aceeaşi fetiţă, înainte de a arunca bila, şopteşte: “Bilă, îţi poruncesc în numele lui Iisus Christos să fie o lovitură bună!” În mod ironic, bila ocoleşte toate popicele.

Copiii prezentaţi în debutul documentarului vor pleca în tabăra de vară cu profil religios, condusă de Becky Fischer. O tabără de îndoctrinare, departe de orice finalitate educativă. Denumită Kids on Fire, tabăra de o săptămână este un cantonament ideologic unde se practică spălarea creierelor, fanatizarea şi abuzul mental. Iar coordonatoarea Becky Fischer nu ezită să-şi prezinte tabăra ca replică a taberelor islamiste de antrenament din Orientul Mijlociu. Înainte de inaugurarea taberei, se desfăşoară un ritual de un ridicol aproape indescriptibil: Becky şi ceilalţi organizatori se roagă pentru instalaţiile electrice, pentru prezentarea în Power Point, pentru proiectorul video, pentru microfoane. Motivul? Diavolului îi place să saboteze transmiterea mesajului lui Iisus către copii!

În tabăra din Dakota de Nord, copiii sunt instruiţi să devină o cohortă de mercenari ai credinţei. Similitudinile cu organizaţia nazistă de tineret Hitlerjugend nu sunt deloc forţate: pastorul Fischer îi învaţă lozinci, îi obligă să depună jurăminte de loialitate faţă de Christos, ajutată de bigotismul părinţilor încântaţi de fanatizarea propriilor copii, cărora li se induce o stare de teroare, o psihoză a păcatului. Copiii află de la pastorul Becky Fischer că personajul Harry Potter este un duşman al lui Dumnezeu şi ar trebui condamnat la moarte. Apoi sunt puşi să spargă căni cu un ciocan. Cănile simbolizează puterea Diavolului şi păcatul.

Deşi nu au decât vagi noţiuni despre moarte, copiii sunt îndemnaţi să jure că şi-ar da viaţa pentru Iisus.“Această lume, cu tot ce se hrăneşte, e un gunoi” – spune ritos un puşti pletos care nu cunoaşte valoarea cuvintelor. “Duhul Sfânt este ca şi carnea, o mâncare bună. Dar bomboana te îmbolnăveşte. De aceea sunt atât de mulţi bolnavi în lume.” Cretinismul parabolei nici nu merită discutat. “Cred că sunt diferit de ceilalţi copii pentru că îl cunosc pe Iisus şi sunt flămând după Iisus” – spune acelaşi copil deja infectat de bigotism. Da, este diferit fiindcă a devenit deja o legumă executantă, hrănită doar cu precepte biblice stupide.

Documentarul este o probă a mutilării gândirii maleabile şi firave a copiilor expuşi acceselor de nebunie bigotă ale unor părinţi iresponsabili, care distrug mental, în mod ireversibil, fiinţe nevinovate. Filmul, caracterizat ca unul dintre cele mai înspăimântătoare documentare,  poate fi urmărit aici: