Au salarii impresionante. Privilegii întărite de-a lungul anilor. Şi sunt din ce în ce mai lacomi. Corupţia porneşte de la cei care ar trebui s-o stârpească. Mafia în robă pare de neoprit. Dreptatea este de partea banului. Ca şi imunitatea parlamentară, ministerială şi prezidenţială, inamovibilitatea este scutul după care magistraţii îşi desfăşoară nestingheriţi “afacerile”. De la şantaj la trafic de influenţă, de la vânzarea sentinţelor favorabile, asemenea indulgenţelor papale, la sacrificarea dreptului, nimic nu le este străin.
Salariile şi sporurile sfidător de mari, pensia echivalentă cu salariul (şi updatată în ritmul creşterilor salariale), medicamente gratuite, complet gratuite sunt numai câteva dintre avantajele meseriei. Şi vor mult. Mai mult. Tot mai mult. Aşa se explică sentinţele contradictorii, absurde, multe sancţionate de CEDO.
Un judecător de la Tribunalul Arad a fost reţinut, ieri, de procurorii DNA pentru că ar fi luat mită 30.000 de euro. Magistratul Ioan Lazăr va fi prezentat judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie, care vor decide dacă acesta va fi sau nu arestat preventiv. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au solicitat instanţei emiterea unui mandatde arestare pentru 29 de zile.
Judecătorul Ioan Lazăr este acuzat că ar fi primit 30.000 de euro mită pentru rezolvarea un dosar pe care-l urma să îl soluţioneze. Magistratul era chiar preşedintele completului de judecată care trebuia să se pronunţe asupra unei plângeri împotriva unei rezoluţii date de un procuror.
Ioan Lazăr este şi cadru universitar la Universitatea „Vasile Goldiş“ din Arad. Judecătorul este specializat în drept civil şi a activat în cadrul Secţiei Penale a Tribunalului Arad. (Gândul, 31 mai 2008.)
Asanarea justiţiei se poate face într-un singur mod: adoptarea unei legi a răspunderii magistraţilor. O lege care să nu fie anihilată de imunitate, cum este cazul legii răspunderii ministeriale, devenită inofensivă şi inaplicabilă. Magistraţii care pronunţă sentinţe ulterior infirmate de CEDO să plătească din propriul lor buzunar daunele stabilite de Curtea Europeană. Şi să fie excluşi din magistratură. De ce să plătească statul, din banii noştri, ”erorile” unor judecători corupţi? De ce magistraţii nu pot fi acuzaţi de malpraxis?
