“Pfiiii… Ce urât miroaseeee!!!”

Dezbatere aprinsă. Subiectul: implicarea copiilor în campania electorală. Logoree despre exploatare şi dreptul copilului la imagine. Sesizarea autorităţii electorale şi a celei pentru protecţia copilului a fost cea mai populară propunere a ziariştilor de la Realitatea TV. Ei au propus, ei au îmbrăţişat entuziast ideea.

Cazul particular al candidatului PD-L de Zalău mi s-a părut interesant. Imoral, poate. Ilegal, nu văd de ce. Dacă o lege prevede explicit că un copil al candidatului nu are voie să apară fie alături de tatăl lui, fie singur, dar în sprijinul cauzei acestuia, atunci legea este idioată.

Nu m-am obosit să caut legile care reglementează desfăşurarea campaniei electorale şi cele privind drepturile copilului. Am ascultat comentariile şi am remarcat că ziariştii invocau legi care le dădeau peste cap raţionamentele destul de sincopate.

Printre altele am aflat că, pentru a apărea într-o campanie media, un copil are nevoie de acordul părinţilor. Acord care, în cazul de faţă, nu a fost negat de nimeni din studio. Legea electorală nu interzice apariţia copiilor în postere, bannere şi clipuri electorale. Întreaga discuţie a fost de o inutilitate desăvârşită.

Copiii candidatului sunt eleganţi. Sunt fotogenici. Sunt decenţi. O ziaristă a trustului a sărit cu un reproş de neînţeles: “Copiii sunt îmbrăcaţi la patru ace!” A continuat aproape intrând în colaps cardio-respirator: “Cei doi nu fac reclamă la margarină sau la detergenţi!” (Citatele sunt aproximative, dar exprimă esenţa, fără a o denatura cu nimic.)

De-aici am dedus că este moral şi decent să arăţi un copil stând pe budă (scuze pentru termen), cu popoul dezvelit şi ţinându-se de nas, sufocat de pestilenţa defecaţiei sale şi strigându-i mamei: “Pfiiiiii… Ce urât miroaseeee!!!” Imaginea copilului este, intr-adevăr, serafică…

Cei de la Realitatea TV ar trebui să-şi amintească. Au difuzat luni la rând reclama scârboasă chiar la orele prânzului…
_____________________________________
Notă: Foto preluate din “Cotidianul”.

Candidaţi de top

O zi sub semnul unei replici din filmul “Charlie Wilson’s War”. Despărţindu-se de cele două dame de companie la aeroport, congressmanul Charlie Wilson, interpretat de Tom Hanks, le strigă în loc de rămas bun: “Fetelor, să nu uitaţi să mergeţi la vot!” Cu subînţelesul: “Fetelor, dacă mergeţi la vot, nu uitaţi de mine. Votaţi-mă!”

Nimic anormal. Fiecare vot are o importanţă deosebită. Candidatul care dispreţuieşte fie şi un singur vot este inconştient. Adrian Năstase a pierdut la limită şi puţin suspect în faţa lui Traian Băsescu. Sunt convins că şi votul meu l-a doborât pe cel mai performant prim-ministru din ultimele două decenii. La dispreţ am răspuns cu indiferenţă. Ştampila de vot l-a ocolit. Dacă aş fi ştiut ce va urma, aş fi dormit în ziua alegerilor. Sau aş fi pierdut vremea în mod plăcut.

În ziua “localelor” voi evita circumscripţia electorală. Candidaţii sunt palizi. Sub toate aspectele. Al prezenţei, al proiectelor, al intelectului. Votul meu e prea important ca să-l irosesc. Prefer să-l păstrez. Chiar dacă nu se reportează.

Candidatul PSD. A intrat, sfidându-i pe cei ce aşteptau civilizat, în cabinetul medical. La ieşire avea aceleaşi priviri parcă dezgustate de prezenţa pacienţilor în sala de aşteptare. Dacă ar fi schiţat un murmur de scuză, ar fi atenuat efectul gestului de sfidare. Ionel Răducea.

Candidatul PC. Are un renume. Pozitiv. Fost campion mondial la box, fost campion naţional la raliuri. Program subţire. Cunoscut doar pentru certurile cu primarul en titre pentru un spaţiu ocupat cu o construcţie care a muşcat ilegal din domeniul public (o bucată de trotuar). Mihai Leu.

Candidatul PRM. Acum PRM. Fost PDSR, fost…, fost…, că nici el nu mai ştie. Fost primar. 12 ani de stagnare totală. Probabil respiraţia sa duhnind a alcool a sedus alegătorii, iar privirea rătăcită i-a hipnotizat. A consolidat o construcţie. “Căsuţa bătrânească” – după cum a descris-o într-un interviu acordat presei locale –  a mamei sale. A consolidat-o cu 2 etaje. Remus Mariş.

Candidatul PNL. Necunoscut. Agresiv. Proprietăţi imobiliare nenumărate. Probabil acum râvneşte şi la domeniul public. Campanie exclusiv negativă. Deşi e neoprotestant şi ar trebui să întoarcă şi celălalt obraz. C-aşa-i în Scripturi. Ovidiu Hada.

Candidatul PD-L. Primar. Sper că, în curând, ex. În primul an al mandatului a schimbat puţin faţa oraşului cenuşiu, stahanovist, cu aspect tern. Deşi combinatul siderurgic este istorie. A distrus două parcuri dând aprobare pentru construirea unor cârciumi oribile.

Pe lângă combinatul siderurgic, şi parcurile sunt o amintire. Pe locul fostului combinat a promis un parc industrial. În 4 ani terenul s-a umplut de bălării. Gurile rele spun că practică un comision exorbitant pentru concesionarea terenurilor. Nicio investiţie. Decât în propria vilă, care a răsărit mândră, ca după o ploaie de primăvară.

A stimulat apetitul elevilor pentru învăţătură împărţind caiete. În şcoli! Pe caiete, sloganul: “Primarul tău, Nicolae Schiau, îşi face temele pentru tine!” Educativ. Un primar sârguincios. Studios, băiatul. Când vor controla temele, profesorii vor fi trimişi, în mod justificat, la primar. _____________________________________
Notă: Foto preluată din “Hunedoreanul“, ediţia din 15 mai 2008

Update: Emisiunea lui Răzvan Dumitrescu a prezentat un top al celor mai penibile clipuri electorale. L-am remarcat pe candidatul PD-L la Primăria Devei, Ioan Inişconi, în rolul lui Wilhelm Tell.