Prioria din Sion: una dintre cele mai mari escrocherii istorice ale sec. XX. Invocată de adepţii teoriilor conspiraţioniste, această societate secretă a animat controverse pline de patimă. A creat un adevărat curent. A produs legende urbane. A creditat apariţia a două bestsellers: The Holy Blood and the Holy Grail (1982) şi The Da Vinci Code (2003). Contrar aşteptărilor, numele prioriei nu are legătură cu Ţara Sfântă, ci cu un deal din sudul localităţii Annemasse, numit de localnici Mont Sion.
ÎNCEPUTUL AFACERII. 1956. Pierre Plantard – după unii bolnav psihic, după alţii un şarlatan de geniu -, descendent al unei familii nobiliare scăpătate, revendică tronul Franţei, aducând dovezi ale genealogiei sale ilustre. Documentele îl înfăţişează ca urmaş al dinastiei Merovingienilor, întemeietorii regatului francez în sec. al V-lea. Istoricii au fost uluiţi. Ultima ramură dinastică se stinsese în sec. al VIII-lea. Ultimul supravieţuitor, Theodoric, s-a călugărit şi nu a avut urmaşi. Documentele lui Plantard păreau a fi o revelaţie istoriografică. Urmau să scoată la suprafaţă o istorie ascunsă.
Dezbaterile au cuprins lumea academică. Plantard, ajutat de un colaborator, Philippe de Chérisey, a înscris organizaţia la subprefectura departamentală din Saint-Julien-en-GENEVOIS. După aproape 1000 de ani, s-a spus atunci, societatea a intrat în legalitate. Îndoielile asupra sănătăţii mentale a lui Plantard au apărut odată cu publicarea obiectivelor societăţii. Scopul principal consemnat în documentele interne ale societăţii esoterice era reinstaurarea monarhiei şi întronarea “Regelui cel Mare” profeţit de Nostradamus.
DOCUMENTELE. Plantard a depus la Biblioteca Naţională a Franţei un set de documente purtând numele “Dosarele lui Henri Lobineau“. Conţinutul nu a fost cercetat imediat. Printre cele mai importante documente se aflau lista marilor maeştri ai Prioriei şi un arbore genealogic. Schema genealogică “dovedea” că Plantard este urmaş al ilustrei familii regale a Merovingienilor. Pe baza unor documente ale căror originale nu au fost prezentate niciodată întrucât nu există şi inspirându-se din pergamentele de la Nag Hammadi, Plantard, cu popularitatea în declin şi tot mai ridiculizat, a comandat scrierea a două cărţi devenite populare în Fraţa: Aurul din Rennes şi Comoara blestemată din Rennes-le-Château. Care au înfierbântat imaginaţia cititorilor. Provocând, totodată, scepticismul cercetătorilor.
