Dependenţa de petrol

Petrolul – prieten şi duşman, aliat şi trădător. Preţul barilului explodează. Economia mondială se năruieşte. Criza alimentelor devorează veniturile. Colapsul interbelic va fi un simplu alizeu pe lângă uraganul care va urma. Dependenţa artificială de petrol se fisurează. Energiile alternative, neglijate vreme îndelungată, revin în forţă. Nu numai că au fost neglijate, dar s-a descurajat şi intimidat dezvoltarea lor. Controlul resurselor a asigurat dominaţia americană. O dominaţie nocivă. Sabotajele masive de la instalaţiile irakiene, ascunse ochiului îndrăzneţ, au dus la ascensiunea halucinantă a preţului barilului. Dolarul, monedă fetişizată, este în stare precomatoasă. SUA îngenunchează la uşa OPEC. Venezuela trânteşte zgomotos poarta în nasul marelui şi agresivului său vecin. Sistemul bancar american, fragil şi corupt, trage în jos Europa, legată încă ombilical de bancherii de pe Wall Street. “Petrolul este un lichid mineral lipsit de orice utilitate, un lichid vâscos, urât mirositor.” Era bine dacă raportul Universităţii din Sankt Petersburg către ţarul Alexandru I s-ar fi adeverit.

Nevoia de petrol a fost creată printr-o genială strategie de marketing. La o populaţie de 400 de milioane de locuitori, John D. Rockefeller a donat 500.000 de lămpi şi fiecărui beneficiar al donaţiei o cantitate mică de petrol. A creat nevoia. Nevoia prelungită şi întreţinută a creat dependenţa şi a impulsionat cererea. Succesul a fost reeditat în Australia, Africa de Sud şi Argentina, ţări cu populaţie ridicată şi cu un potenţial experimental atrăgător. Energia alternativă nu e o legendă urbană. Există şi e straşnic păzită. Pusă în circulaţie şi în practică, ar ruina economia americană. Cea mai energofagă şi mai poluantă economie. Costurile de reconversie tehnologică ar nemulţumi industria de armament şi industria automobilistică. Iar un preşedinte american nu-şi permite să se dispenseze de finanţarea marilor concerne. “Petrolemia” e în creştere…

Frunză verde elefant, / E penibil, e jenant…

Subiecte de toată jalea la teza unică la istorie. Model de subiect (fără nicio exagerare): “Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu sunt cei trei preşedinţi care i-au succedat lui Nicolae Ceauşescu. Numiţi doi dintre aceştia“. Analog se prezintă cerinţa identificării a doi conducători ai Revoluţiei de la 1848, după ce sunt amintiţi cei trei membri ai locotenenţei domneşti. S-a alunecat de la subiectele oribile la Caragiale. Lipseau întrebările: “În ce an a avut loc Revoluţia de la 1848?” şi “Unde a fost lansată Proclamaţia de la Islaz?” Sau: “Alcătuiţi câte o propoziţie/ frază cu următorii termeni: Băsescu, păsărică, ţigancă împuţită, flotă“…

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului
Centrul National pentru Curiculum si Evaluare în Învatamântul Preuniversitar

Teza cu subiect unic pe semestrul al II- lea
Disciplina Istorie
Clasa a VIII-a
Varianta 2

• Toate subiectele sunt obligatori. Se acorda 10 puncte din oficiu.
• Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I   (20 de puncte)

   Transcrieti, pe foaia de teza, textul de mai jos, completând fiecare spatiu liber cu termenul corespunzator din lista data. Termeni alesi din listă se folosesc o singură data în text.
   Pâna în toamna anului ……. , teritorii românesti se aflau sub stapânirea Austro-Ungariei.
Prin aplicarea principiului ……. , s-a decis ……. Bucovinei si a …….  cu România.
   Lista termenilor: 1918, 1921, autodeterminare, alianţă, Oltenia, secularizare, Transilvania,
unire. 20 de puncte

SUBIECTUL II   (50 de puncte)

   Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:

   „Pentru a restabili ordinea în Ţara Românească, Imperiul Otoman l-a trimis pe Suleiman paşa. În 19 iulie 1848, cu o parte a armatei otomane, Suleiman paşa s-a aşezat la Giurgiu. În scurt timp, fiind încă acolo, a acceptat formarea unei locotenenţe domneşti. Ea era alcatuita din conducători ai revoluţiei: N. Golescu, I. H. Rădulescu, C. Tell, toţi acceptaţi de Suleiman pasa.
   În 8 august 1848, sosind la Bucureşti, Suleiman pasa a recunoscut regimul revolutionar, în loc să înfrângă revoluţia. De aceea, el a fost înlocuit cu Fuad.
   În fruntea armatei otomane, Fuad a înaintat de la Giurgiu spre Bucureşti. Abia în 13 septembrie 1848, Fuad a arestat fruntaşii revoluţiei. Ca urmare, regimul revoluţionar era înlăturat şi locotenenţa domnească a fost desfinţată. În aceiaşi zi, armata otomană a intrat în Bucureşti, întâmpinând rezistenţa eroică a pompierilor.” (despre revoluţia de la 1848, în Ţara Românească)

   Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Numiti, pe baza textului, doi conducători ai revoluţiei. 10 puncte
2. Transcrieţi câte un eveniment desfăşurat în fiecare dată precizată în text (19 iulie 1848, 8 august 1848, 13 septembrie 1848). 15 puncte
3. Menţionaţi, pe baza textului, două deosebiri dintre evenimentele la care a participat Suleiman Paşa şi cele la care a participat Fuad, în 1848, în Ţara Românească. 10 puncte
4. Menţionaţi, pe baza textului, o asemănare între evenimentele la care a participat Suleiman Paşa si cele la care a participat Fuad, în 1848, în Ţara Românească. 5 puncte
5. Prezentaţi, în aproximativ, o jumătate de pagină, revoluţia desfăsurată în spatiul românesc în anul 1848, având în vedere:
• numele unui alt teritoriu românesc în care s-a declanşat revoluţia, în anul 1848, în afara celui precizat în text;
• numele a două programe adoptate, în anul 1848, în cadrul revoluţiei desfăsurate în spaţiul românesc. 10 puncte

SUBIECTUL III    (20 de puncte)

   Construiţi, cu fiecare dintre termenii istorici din lista de mai jos, câte o propoziţie/ frază, referitoare la un fapt din istoria românilor.
   Lista termenilor istorici: adunări ad-hoc, reformă, vot censitar, independenţă, democraţie interbelică.