Daily Archive

Evreii antici sunt recunoscuti pentru pasiunea lor fata de istorie. Preocupati de disputele ideologice dintre gruparile politice si religioase locale, unii dintre ei abdica de la principiul obiectivitatii si isi declara atasamentul fata de o grupare sau alta. Atitudinea de favorizare a unei factiuni in detrimentul alteia/altora nu va disparea niciodata din istoriografie. Numeroase cronici sunt redactate laudativ, la comanda conducatorului politic al vremii. Faptele raman fapte, indiferent de unghiul din care sunt privite. Surprinde pluralitatea interpretarilor, nu a evenimentelor. In general, istoricii se intrec in a consemna evenimente minore, amanunte anoste, banalitati.

Filon din Alexandria (n. 20 i.C. - m. 50 d.C.), in “Apologia iudeilor”, ofera informatii valoroase despre sectele epocii, favorizand comunitatea eseniana. Filon nu pregeta sa consemneze si propria sa conceptie, derivata din esenism: Dumnezeu e unul, primordial, etern si omnipotent. Influentele eleniste din credinta sa sunt stridente. Stabilirea unei concordante intre iudaism si filosofia elenistica a captat eforturile multor ganditori evrei. Dumnezeu, transcendent si incognoscibil, conduce lumea prin intermediul fiului sau, Logosul. Pacatos prin natura sa, omul se va elibera de tentatia carnalului, de josnicia placerilor si isi va purifica sufletul coruptibil prin practicarea virtutii. Conceptia anti-eudemonista a  lui Filon fundamenteaza ideologia crestina pe neoplatonism. Admiratia Bisericii pentru Filon se reflecta in elogiile aduse in sec. al IV-lea de Eusebiu din Cezareea si Aurelius Ambrosius din Milano. Un istoric si scriitor atat de prolific, precum Filon, care a scris cateva lucrari dupa anul 40 d.C., ingroapa in tacere totala activitatea predicatorului iudeu Iisus Christos, adulat ca Mesia, si nu aduce nicio marturie directa despre crestini, a caror activitate ar fi trebuit sa fie asidua. O religie in plina expansiune, ignorata de unul dintre cei mai mari istorici antici? In “Despre viata contemplativa”, Filon descrie in extenso viata si ritualurile membrilor sectei terapeutilor din regiunea desertica a Alexandriei (Egipt); in “Apologia iudeilor” aminteste doctrina si ritualurile esenienilor (o comunitate redusa la aproximativ 200 de membri).  Insa nu scrie nici macar un rand despre adeptii predicatorului crucificat!