Ingrediente: Pentru inceput sunt necesare putin talent intr-ale versificatiei si o cantitate minima de imaginatie. Luati unul sau doi bolovani uriasi care ameninta sa se rostogoleasca peste o asezare omeneasca, o molima ucigasa, un incendiu pustiitor, un cutremur violent sau o “rabufnire de foc si pucioasa din maruntaiele pamantului”. Localizati evenimentul intr-un spatiu geografic cat mai extins, dand repere minime si situati-l temporal intre alte doua catastrofe. Exprimarea trebuie sa fie cat mai echivoca, neclaritatea avand darul de a crea impresia ca ascunde un mesaj subtil.

Daca rezultatul va satisface, postati catrenul pe un blog si atribuiti-l lui Nostradamus. Succesul este garantat si va genera zeci de comentarii si interpretari. Se vor face analogii, se vor decripta simboluri si semnificatii, iar iminenta unui cataclism major va produce un delir ocultist.

De peste 400 de ani functioneaza o reteta adusa la desavarsire de un sarlatan de geniu, care inca suceste mintile predispuse la acceptarea scenariilor abracadabrante, denumite pompos “profetii”: Michel de Notredame. De la conflagratiile mondiale la sfarsitul dramatic si dureros al lumii, de la moartea accidentala a regelui Henri al II-lea al Frantei in turnir la procesul lui O.J. Simpson, de la marea ciuma la presupusele atentate din New York, in cele aproape 900 de catrene se pare ca Nostradamus a ingramadit toata istoria umanitatii de la el incoace si mai departe. Cercetatori zelosi cauta explicatia evenimentelor care au marcat si influentat istoria umanitatii si o descopera in “centuriile” vraciului pasionat de ocultism, dupa indelungate analize simbologice. Culmea este ca predictiile lui Nostradamus sunt descoperite DUPA ce s-au produs anumite evenimente. Interpretari fortate, traduceri anapoda si modificari grosolane - dar convenabile - ale textelor, iata marea arta a “exegetilor” nostradamici. Sintaxa aiuritoare si ininteligibila (denumita in zilele noastre agramatism), cuvinte cu rezonanta stranie, mutilate infiorator, inventii lingvistice si alte tertipuri i-au adus faima lui Nostradamus, alaturi de propria marturisire ca scrie in stari de transa, ca mana aluneca singura pe hartie si ca textele ii sunt dictate de o voce misterioasa. Un psihiatru nu ar pregeta sa califice starea sarlatanului francez ca halucinatie auditiva sau chiar delir mistic.

Cativa sociologi au efectuat un sondaj printre studentii londonezi la jurnalistica. Le-au pus in fata catrenul (atribuit lui Nostradamus) in care era descrisa ploaia de foc abatuta asupra unui oras, catren din care a fost dedusa prabusirea turnurilor gemene si care a inflamat internetul la 11 septembrie 2001. Demonstratia a fost magistrala: peste 80% dintre intervievati au identificat distrugerea Londrei in marele incendiu din 1666, cativa n-au reusit sa identifice niciun eveniment, unii nu auzisera de Nostradamus, iar o masa infima a indicat atentatele controversate din New York. In concluzia studiului, fiecare identifica acel eveniment care ii este mai apropiat, care este integrat mai bine intr-o cultura. Asa incat fiecare descopera in Nostradamus ceea ce vrea si ceea ce ii serveste mai bine interesele.