Procesul macabru al papei Formosa

Bratul neinduplecat al lui Dumnezeu loveste prin reprezentantii sai pamanteni: preotii. Exemplul lui Formosa, episcop de Porto, frizeaza absurdul. Diplomat abil, Formosa a primit o serie de misiuni dificile in Bulgaria si in Franta, in cea din urma reusind sa-l convinga pe Carol Plesuvul sa se lase incoronat de papa Ioan al VIII-lea. Agitatia de la Roma, conflictele dintre episcopi si luptele pentru putere, invidiile si intrigile au dus la rechemarea lui la Roma. Acuzatiile grave de a fi urmarit obtinerea scaunului de arhiepiscop al Bulgariei si de a fi conspirat impotriva papalitatii au dus la excomunicarea lui Formosa in 872. Dupa 6 ani, excomunicarea a fost anulata, cu conditia ca Formosa sa nu se intoarca niciodata la Roma si sa nu exercite functii sacerdotale. In cele din urma interdictiile i-au fost ridicate si a fost ales papa in anul 891. Pontificatul sau a durat pana in 896 si s-a remarcat prin actiuni diplomatice curajoase, precum si prin cele de aparare a Romei si a autoritatii papale. Formosa a divizat curia romana, unii episcopi dezaproband aliantele sale politice si militare.

Dupa un an de la moartea lui Formosa, succesorul sau indirect Stefan al VI-lea (urmasul lui Bonifaciu al VI-lea, care a ocupat scaunul lui Petru doar 15 zile) a convocat un conciliu, ramas in istorie sub denumirea de Conciliul cadaveric, in fapt un tribunal infiintat cu scopul de a judeca “crimele” lui Formosa. Cadavrul papei Formosa a fost deshumat, a fost imbracat in hainele pontificale de ceremonie si a fost asezat pe un tron. I s-au citit vechile acuzatii formulate de Ioan al VIII-lea si a fost gasit vinovat. Hainele i-au fost smulse si cele trei degete de la mana dreapta, cu care papa acorda binecuvantarea si consacra episcopi, i-au fost taiate. Cadavrul profanat a fost aruncat in Tibru. Ascuns de cativa pescari, cadavrul a fost inhumat in secret si, cand isteria impotriva lui Formosa s-a potolit, a fost reinhumat in basilica Sf. Petru.